- Nu ţin să devin “un arbiter aelegantiae” în
ale scrisului şi nici deţinător al “cheii” adevărurilor universale, aşa că o
să-mi exprim şi de data aceasta, ca şi în articolul precedent doar părerea
personală.
De ce nu a vrut
Înaltul să facă scandemberg cu jurnaliştii?
Fiindcă, gândesc eu,
cei din afara Bisericii au oricum alte liturghii pe alte prestoale şi cântă
oricum aşa cum vor ei pe la alte mese, indiferent de adevăr.
Tot acest V.I.P.-ism pe care încearcă sa-l
promoveze cineva pentru vlădâcii noştri din milă fariseistă şi saducheistă nu
dă bine la mântuire... nici la mântuirea lor, dar nici la mântuirea noastră.
Senzaţia e mare să poţi să faci din mitropolit un Brad Pitt moldovenesc. Oricum
circul pentru unii este mai atractiv decât credinţa. Aşa că dualismul opiniilor
a rămas neschimbat în multe privinţe. Unii au trimis rugăciuni la Dumnezeu pentru linişte
în Biserică, alţii s-au limitat la a trimite diverse “urări” direcţionate
foarte precis în altă parte.
Mai în glumă mai în serios, asta scoate în
evidenţă faptul că unii au rămas doar la
şortul mitropolitului, că se ţin bine de tot ce apucă prin zonă în toate
scandalurile astea.
Alţii observând sărăcia moaştelor sfinte din
Moldova ţin neapărat la canonizarea cât mai grabnică a mitropolitului şi astfel
îi tot propun Înaltului ca la următorul pelerinaj la locurile sfinte din ţări
musulmane să-şi ia toate veşmintele pe el cu panaghii şi mitre cu tot că şi Moldova
are nevoie de moaşte întregi aduse la pachet de acolo.
Oricum dezbaterile
sunt mari şi acum mai ales după ultimile relatări trăsnite de „duh” a
jurnaliştilor, de la şort s-a trecut la case, de la case se va trece la
rânduiala slujbelor, de la rânduiala slujbelor înjurând vreo doi trei sfinţi o
să ne „pocăim” şi o să trecem la sectari.
Le-aş propune ceva mai
consistent observatorilor ăstora mediatici. Decât aţi număra găinile din curţile
vlădâcilor, mai bine v-aţi număra ouăle, vorba fostului premier Năstase.
Şi pe acelaş ton aş
întreba pe domnii scurmători în moluza caselor episcopale dacă şi-au deschis
vreun club imobiliar de tot fac reclamă mascată la toate sediile şi reşedinţele
vlădâcilor. Probabil au vreun plan fix de îndeplinit pe acolo pe la ziare
pentru scuiparea cât mai flegmatică a întâistătătorilor din Biserica Ortodoxă.
Sau poate şi-au
epuizat toate subiectele şi nemaiavând inspiraţie dau aşa din cuvinte ca să
sune ca de sub coadă pentru a umple
paginile. Parafrazându-l pe marele poet
Eminescu aş putea adăuga: când nimic nu
ai a spune, te scremi că poate iese ceva moale sau tare si pentru ziare.
Mă uit la grupurile
astea de şmecheri care promovează o agendă imobiliară precisă şi mă gândesc vor
reuşi sau nu?
Ce să reusească? Mă gândesc dacă vor reuşi
până la Parusie.
Adică dacă vor reuşi
să treacă în cadastrele ziarelor lor toate sediile episcopiilor din Moldova,
casele episcopilor din patriarhia Rusă şi mă gândesc că îşi vor îndrepta
atenţia şi spre episcopiile din Patriarhia Română cu tot patrimoniul ei, că s-a
deschis sezonul la numărarea cărămizilor şi catalogarea lor prin ziarele de
bârfă. Fiincă după spusa lor trebuie să fim concentraţi să urmărim traiectoria
banului văduvei.
Un singur lucru le scapă. Că tot bârfologind
Biserica, tind să omită din vedere văduva în sine.
După ce trec de episcopi, trebuie să se apuce
şi de capul popilor cu întrebarea retorică:
De ce şi-au făcut popii case frate?! Că doar
sunt popi şi după canoanele ziarelor noastre, care sunt aşa ca nişte
„scriptruri” revelate în duhurile şi de duhurile jurnaliştilor noştri popii ca
şi episcopii trebuie să stea prin bodegi împuţite, „mama lor de împuţiţi
bărboşi”.
Puteţi de altfel să treceţi în catastiful de
pomenire şi proprietăţile rugătorilor simpli adică a creştinilor ortodocşi care
nenorociţii de ei au şi ăstia case,
unele mai mari, alţii mai mici să-i dăm la ziar. Ce statutul lor de
creştini le mai permite să aibă şi case?! Înapoi pe copaci la maimuţe, acolo să
vă rugaţi până nu-l îmbunaţi pe Dumnezeul vostru să vă primească în Eden iarăşi.
Nu zic că vlădâcii
noştri nu bagă şi ei câte o cărămidă în casele lor, care până la urmă tot în
Bisercă o să rămână, că doar nu au cum să le mute după gard. Dar atenţie că
aştia aşa zidari sau ziditori cum sunt, mai zidesc şi câte un perete acolo sus
în cer, că de se mai şi roagă, mai psalmodiază câte o Sfântă Liturghie împreună
cu toţi creştinii. Dar voi ce zidiţi? Zidiţi literă după literă şi piatră de lapidare lângă piatră de scandal
intr-un zid pământesc. Apoi toate astea aici o să rămână, că doar n-o să le
luaţi acolo sus cu voi la
Hristos. Că de, ultimul tren din viaţă nu pleacă încărcat nici
cu ziare nici cu mortar şi cărămizi. O să vedeţi voi mai bine cu ce vă
înfăţişaţi în faţa lui Dumnezeu. Că vorba aia, cu toţii aţi ajuns la majorat,
buletine aveţi cu toţii, pictaţi scandalurile mai bine decât Picasso, unde mai
pui că şi vaccinaţi aţi fost cu toţii.
Dacă tot urmăriţi traectoria jertfelor, daţi
domnilor şi-n sectanţi că zeciuiala lor e mult mai grasă. Şi urmează o
traectorie mult mai lungă depăşind graniţele sărăciei noastre. De ce nu
ajungeţi pe la mama lor pe acasă în geografiile alea îndepărtate de peste ocean
ca să ne arătaţi de acolo casele „profeţilor” şi nu colibele noastre. Să ne
trimiteţi şi nouă o vedere, care ar putea fi mult mai spectaculoasă chiar dacă
nu este făcută pe litoral. Măcar aşa pentru echitate jurnalistică să-şi vadă şi
ceilalţi „creştini” vlădâcii şi vlădâciţile care îi păstoresc. Să vedem şi
sorturile episcopeselor şi episcopilor travestiţi sau nu de pe alte meleaguri.
Sau poate nu vă dă voie democraţia asta să umblaţi la maimuţa ciufulită a
sponsorilor care vă plătesc scandalurile astea colorate. Văd că prea mult
veniţi cu drig şi cai mascaţi la poarta Bisericii să ne dansaţi în prohoade,
probabil vă plătesc cu arginţi grei parastasul Bisericii noastre pe care ni-l
cântaţi cu trompetă şi toboşari. Stim
noi că ortodoxia noastră nu corespunde ideologiilor sectare sau
homotravestiţilor, pedofiliţilor şi tuturor zoofiliţilor din spatele cercetărilor voastre publice.
E târziu şi la net cafeul –ul asta din
suburban vor să închidă diuza la internet că este 12 noaptea, că aş mai scrie
câte ceva de “duh” şi cu asta nu mai scriu nimic, decât că mi-o trimis un bloggerit
o poză cu versuri, şi mi-o zis să io comentez, dar eu îs prea tută şi nu mă
ştiu în parabole. Poate încercaţi voi, dar mâine că azi e târziu. Oricum îi dau
un copy paste de pe facebuca asta:
“ Şi mâine o să plouă în furtună
Cu semen mari de întrebări
printer “sughiţe”
Să vă rugaţi şi pentru tuta
cea nebună
Ci-o fi să fie nici
“vă-nchipuiţe”!!?...
Şi uite-aşa la scroful de
poiată
Cu ziceri de o să râdă printre
dinţi…
Voi să nu râdeţi! Nici măcar o
dată,
Fiindcă în râs de multe ori vă
poticniţi.
Ciuliţi şi ceilalţi!!!!
Cu scârba-n gură n-o să-mi mai
umblaţi
Şi daţi creştinilor ce-aveţi
de dat …
Că dacă nu, vă jur c-o să vă
(mut ?)
Cu tot cu şortul ce-l
vedetizaţi…
Cu asta chiar că nu mai scriu
nimic
Căci s-a închis şi net-café-ul
din suburbă…
Şi ceasul meu arată 12 fx în
fix…
Chiar şi busola îmi indică o
furtună.
O fi furtună mare frate? într-un present continuu din altă
evanghelie ( măi stimabile măi !)
Sau poate-o fi şi mâine-un
“mizilic”?!!!...”
Asta nu e a mea dar văd că
copie bine pe cineva pe care-l ştiu din oglindă
„Diacon Octavian Solomon”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu